Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for iulie 2011

Ziua adevărului


De aproape un an de zile ma țin departe de blog pentru a nu scrie ceea ce simt și mai ales ceea ce trebuie spus. Fac acest lucru nu din lașitate, ci așa mi-am propus să dau un răgaz noii conduceri în frunte cu Oana Mizil.

Dacă nu am scris, nu înseamnă că nu m-am amuzat, că nu m-am revoltat, sau că nu am lăcrimat citind, văzând sau trăind cum munca noastră, a psd-iștilor călărășeni, de douăzeci de ani se duce de râpă.

Am criticat-o pe Oana, spunându-i verde-n față că are multe defecte și prea putine calități pentru a fi lider. I-am spus că PSD-ul nu va fi niciodată un S.R.L. cu acționar unic, așa cum îl dorește, că sacoșele cu bani produc doar himere și că în ziua în care va uita să-și plătească susținătorii slugarnici, aceștia se vor revolta și-i vor cere capul.

Nu m-am iluzionat, fiind convins că vorbesc în zadar, întrucât dorința de prea mărire era de nestăvilit, iar rațiunea elementară lipsea cu desăvârșire.

Astăzi nu o critic pe Oana Mizil. O deplâng, pentru că prin ea speranțele multor tineri se năruiesc fiind împinse în ridicol.

Nu-i contest dreptul de a-și spune părerea, despre oricine, cu responsabilitate și mai ales cu mult bun simț. Așa cum stă bine unui vlăstar nobil, sau descendent din marii români. Însă, m-au surprins afirmațiile recente în sensul că m-ar fi bătut de trei ori…! (?!?!?!?!!) unde, când, în ce competiție, nu spune, motiv pentru care afirm că visele, chiar și cele erotice trebuie de multe ori cenzurate.

Astăzi mă simt responsabil și o compătimesc pe Oana Mizil. Pentru ceea ce a făcut, pentru ceea ce putea să facă și mai ales pentru ceea ce nu a făcut.

Trei momente cred că-i marchează personalitatea și merită a fi amintite: (1) să intri în Parlamentul României îmbrăcată în zeghe de deținut, (2) să dormi rău noaptea și a doua zi să afirmi cu nonșalanță că ești urmaș a lui Ștefan cel Mare și mai ales (3) să participi la o ședință, iar a doua zi aducându-ți aminte de adevarații stăpâni să negi hotărârile adoptate. Pentru mine a fost o trecere brutală de la ridicol la penibil. Dar nu singură, ci împreună, pentru că noi călărășenii vom rămâne aici indiferent de poziția ta.

Astăzi nu sunt dispus decât să-ți ofer un buchet de flori, cu prima ocazie când o să-ți amintești de Călărași, întrucât mi-ai confirmat cu vârf și îndesat criticile colegiale pe care ți le-am adresat.

Mai mult, minciuna are picioare scurte, iar fumigena lansată cu apararea lui Vanghelie urmărește de fapt un singur lucru, și anume să induci în eroare conducerea PSD-ului, membrii de partid, cetățenii și mai ales să ascunzi (așa cum ai făcut-o mereu) că organizația de la Călărași hotărâse de trei săptămâni să te rejecteze.

Cred că ora adevărului a sosit….. păcat de PSD Călărași, păcat de munca a sute de activiști care au muncit douăzeci de ani…

Read Full Post »